Oameni rai

Ma sperie gandul ca unii oameni aleg calea asta.Poate ca sunt prea orbi si tot ce conteaza in jurul lor e doar un abis catre prapastia vietii. Poate ca ei nu stiu, sau poate stiu, poate sunt martori carora  le este frica sa iasa din puterea gandului, sau ceea ce aduce acea vraja e mai puternic decat orice alt sentiment.

Uneori e mai bine sa te multumesti cu ceea ce ai primit de la Dumezeu, cu destinul care ti-a fost harazit, cu inocenta care ti a fost pusa pe chip, cu darul de a iubi pur.

Oamenii din ziua de azi sunt din ce in ce mai avari,vor ca totul sa fie al lor,sub orice chip, sub orice infatisare, nu mai conteaza ca cel de langa tine iti este ruda, lupti contra lui, in speranta ca vei iesi invingator.

Nu uita niciodata ca acel om de langa tine a fost acolo in acele momente cand nimeni nu a sarit in prapastie ca sa te scoata, nimeni nu ti a intins umarul sa plangi la greu, nimeni nu a impartit coltul de paine cand nu aveai, nimeni nu a stat si a vegheat langa tine cand erai bolnav. Nu uita de persoana de langa tine. Nu-ti trada aproapele pentru binefacerea celui care vrea sa te impinga in abis.

Nu uita ca viata e doar una, anii trec si nu se mai intorc, ramane in urma doar tristete si durere.

 

Noi,oamenii…….

Suntem ca niste frunze in vant. Noi, oamenii. Picam toti la un moment dat pe un sol tare si rece..

Sunt nostalgica. Asa se intampla de fiecare data cand  vreun eveniment ma face sa ma doara,  si ma vad nevoita sa batatoresc drumul pentru altele pe care momentan nu mi le doresc.Mi ar  placea sa fiu din nou copil sa vina cineva sa-mi ia de pe umeri greutatea propriilor decizii. Uneori, e tare greu sa fii om mare.

In sufletul meu e innascuta teama de viitor, de proiectele prea indraznete care ma dezradacineaza de ceea ce sunt si de ceea ce cred, de deciziile care ma poarta spre un nicaieri care imi este strain, de nesiguranta, de refuz sau acceptare, de iubire si lipsa ei.

Sunt multe stangacii si multi pasi aruncati anapoda. Multe lucruri si regrete care nu ma lasa nici acum sa respir….

Ma rog pentru ceva mai bun si trag cu ochiul la ceilalti pamantenicare sunt langa mine sau macar incearca. Poate ca la un moment dat o sa aterizez din nou pe un copac bun.

 

O lume unde valul ascunde mari dureri si neimpliniri, pasiuni fara raspuns si reprimarea placerii… Nu refuza niciodata placerea doar pentru ca iti este frica de ceea ce ar putea spune ceilalti despre tine.